Ce este anxietatea socială?
Anxietatea e o stare emoțională pronunțată, manifestată prin neliniște și îngrijorare, ce apare adesea ca răspuns la evenimente stresante sau stări tensionate prelungite. Alteori, poate apărea ca o anticipare ai unor viitori factori de stres, în fața cărora ne simțim neputincioși.
Trăim toți diverse situații în viața de zi cu zi, când ne simțim emoționați. Poate urmează să susținem o prezentare publică sau suntem invitați de onoare la o petrecere importantă. Pentru că suntem ființe emoționale, viața e cu adevărat o provocare pentru noi, iar emoțiile sunt informații esențiale din care învățăm cel mai bine despre noi înșine și despre viață în general. Dar pentru o persoană care suferă de anxietate socială, chiar și cele mai simple activități și interacțiuni zilnice pot deveni adevărate provocări.
Simptomele anxietății sociale
Dar cum recunoaștem anxietatea socială?! Pentru că timiditatea și disconfortul în anumite situații nu denotă neapărat tulburare de anxietate socială. Nivelul de confort în situații sociale depinde mult de personalitatea persoanei, la fel cum depinde și de experiențele de viață acumulate până atunci.
Simptomatologia anxietății sociale poate include componente de natură emoțională, fizică sau comportamentală. De la teama de a fi judecat de alții, la îngrijorarea de a fi luat în râs sau chiar de a deveni ținta altora, persoanele cu anxietate socială manifestă în general o predispoziție spre consecințe grave, negative. Așa că iau decizii pe baza acestor temeri și îngrijorări, recurgând în timp la evitarea anumitor situații sociale normale, ceea ce scade mult calitatea vieții. Teama de potențiale simptome fizice care ar putea cauza jenă, cum ar fi roșirea feței, tremuratul, transpirația abundentă sau volumul redus al vocii, determină persoana cu anxietate socială să evite situații, lucruri și conversații cu oamenii, de teama de a se simți stingherită.
Stima de sine scăzută sau hipersensibilitatea la critică sunt alte aspecte care trag un semnal de alarmă când vine vorba de persoanele care suferă de anxietate socială. Și lista poate continua cu complicații mai grave, cum ar fi tulburările depresive majore, problemele cu abuzul de diverse substanțe sau alte tulburări de sănătate mintală.
Cauzele apariției anxietății sociale
Poate contrar așteptărilor, anxietatea socială nu apare printr-un cumul de conjuncturi nefavorabile. Bineînțeles că are și mediul aportul lui, de altfel tulburările de anxietate socială pot fi un comportament învățat, replicăm în interiorul nostru prin mecanisme de coping văzute la alții. Dar mai sunt acolo și alți factori, mai puțin supuși controlului nostru, cum ar fi: moștenirea genetică (oamenii de știință cred că până la 40% dintre cei care trăiesc cu depresie o pot urmări într-o legătură genetică) sau structura anatomică a creierului (o amigdală cerebrală hiperactivă va avea un răspuns sporit la frică, provocând astfel anxietate crescută în diverse situații sociale).
Terapia cognitiv-comportamentală este cel mai frecvent tip de consiliere pentru anxietate. În cadrul acesteia persoana învață cum să recunoască, pentru a putea apoi să-și schimbe gândurile negative, cu scopul de a-și dezvolta abilitățile care s-o ajute nu doar să facă față, ci chiar să savureze momentele vieții.
Ultimele descoperiri neuro-științifice, printre care plasticitatea creierului sau reducerea stresului prin mindfulness sunt aplicate cu succes în domeniul medical. Studiile au arătat diferențe incontestabile în privința intensității durerilor psihice și chiar fizice, dar și a duratei timpului de refacere în urma unor evenimente, situații, percepute ca fiind traumatizante. Iar factorul diferențial a fost pregătirea mentală.
Dacă ești interesat, programează o discuție gratuită (15-20 minute), în care să schițăm un plan de explorare a abilităților tale și valorizare a deficiențelor. Și cel mai important, să dezvăluim resurse pe care nu le-ai descoperit încă!
